Panait Istrati
a fost un scriitor brailean; a scris atat in limba romana cat si in limba franceza
Primii ani
1884-09-22 Se naste Gherasim Istrate, (scriitorul Panait Istrati de mai tarziu) in Braila, ca fiu natural al spalatoresei Joita Istrate si al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis. Dupa mai mult de opt ani de convietuire libera, "contrabandistul grec" isi paraseste femeia si copilul de noua luni. Panait Istrati a fost abandonat si nerecunoscut de tatal sau Gherasim Valsamis, fiind crescut numai de catre mama si de rudele acesteia. Unchii sai Anghel si Dumitru i-au tinut loc tatalui pe care nu l-a cunoscut, iar afectiunea pe care le-a purtat-o o va portretiza mai tarziu in povestirile sale ("Mos Anghel", "O noapte in balti"). A copilarit in Baldovinesti , satul natal al mamei, beneficiind de o copilarie frumoasa chiar daca conditiile erau destul de proaste.
1891 - 1897 Absolva patru clase la scoala primara "Tudor Vladimirescu" din Braila, ramanand de doi ani la rand repetent. Copil sarac, este nevoit sa-si castige existenta inca de la o varsta foarte frageda, muncind pe rand ca ucenic al unui circiumar, al unui patiser si al unui vinzator ambulant, apoi ca zugrav. O vreme a fost si carbunar la bordul navelor Serviciul Maritim Roman. in acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a cazut in mina, aceasta fiind singura lui pasiune care-l facea sa uite de conditiile grele in care-si ducea traiul zilnic. Calatoreste hoinar la Bucuresti, Constanţa, Cairo, Neapole, Constantinopol, Alexandria (Egipt), Paris si Lausanne. Este atras de sindicate si de programul socialistilor .
1897 Panait Istrati este baiatul de pravalie la kir Leonida si kir Nicola.
Adolescenta
1904 Panait Istrati vine la Bucuresti si se angjaeaza ca agent la Biroul de plasare al lui Ghita Cristescu, ia contact astfel cu miscarea socialista.
1904 - 1905 Panait Istrati este fecior in casa unui avocat.
1904 - 1905 Panait Istrati este valet la Hotelul English si servitor la un spital.
1904 - 1905 La Giurgiu, Panait Istrati descarca vagoane in port.
1904 - 1905 La Braila, Panait Istrati lucreaza ca zugrav. Se imprieteneste cu pictorul-sobar Samoila Petrov
1905 La Bucuresti, Panait Istrati participa la manifestatia de solidaritate cu miscarile revolutionare din Rusia.
1905 La Braila, Panait Istrati este arestat si condamnat cu suspendare sub acuzatia de "rapire de minora".
1905 Panait Istrati este incorporat in armata, dar capata dispensa medicala dupa o luna de cazarma.
Debutul
1906 Primele incercari literare, cu preponderenta facind publicistica in presa muncitoreasca din Rominia, debutul fiindu-i articolul Hotel Regina in Revista Romania Muncitoare.
Tineretea
1906 Panait Istrati incepe sa lucreze in port la Constanta.
1907 Panait Istrati se imbarca clandestin cu destinatia Alexandria si cutreiera Egiptul, Siria si Libanul, trece prin Pireu, Neapole si Jaffa. Isi castiga existenta ca zugrav, actor figurant.
1908 Panait Istrati este portar la Hotelul Popescu din statiunea Lacu Sarat, judetul Braila.
1909 Panait Istrati ajunge din nou in Egipt.
1909 Panait Istrati este incarcerat la inchisoarea Vacaresti, pentru participarea la manifestatia in favoarea lui Racovski.
1909 Ca lider sindical la Braila, Panait Istrati organizeaza revolta portuarilor impotriva regulamentului intocmit de capitanie.
1910 - 1912 Isi publica, in aceasi Romania Muncitoare, primele povestiri: Mintuitorul, Calul lui Balan, Familia noastra, 1 Mai. Colaboreaza si la alte ziare: Viata sociala, Dimineata, Adevarul etc. Se apropie de cercurile socialiste. Vagabondeaza din nou prin lume (Cairo, Paris, Elvetia).
1910 Impreuna cu Stefan Gheorghiu, Panait Istrati conduce marea greva a lucratorilor din Portul Braila.
1910 Panait Istrati scrie articole in ziarele Dimineata, Adevarul, Viata sociala.
1910 Panait Istrati revine in Egipt.
1911 Panait Istrati publica articolul Nostra famiglia in Lumea noua.
1911 Panait Istrati este internat la Sanatoriul Filaret.
1912 Panait Istrati lucreaza ca secretar al Cercului de Editura Socialista.
1912 Lui Panait Istrati i se tiparesc doua schite in Calendarul Muncii.
1912 - 1913 Panait Istrati pleca in Egipt, insotit de Stefan Gheorghiu.
1913 Panait Istrati este la Cairo. De aici expediaza articole ziarului Romania muncitoare.
1913 Revenit in tara, la recomandarea lui Alecu Constantinescu, Panait Istrati merge la Paris. Aici face cunostinta cu cizmarul Gheorghe Ionescu.
1914-03-01 Panait Istrati se intoarce la Braila. Aici infiinteaza Asociatia Zugravilor si pune pe picioare o crescatorie de porci.
1915 Panait Istrati scrie pentru Ziarul Transporturilor doua articole dedicate prietenului sau, Stefan Gheorghiu.
1915 Panait Istrati colaboreaza la ziarul Lupta zilnica.
1915 Scriitorul Panait Istrati se casatoreste cu Jeaneta Gheorghiu, sora prietenului sau, Stefan Gheorghiu.
1916 La scurta vreme dupa intrarea Romania in primul razboi mondial, lichideaza crescatoria de porci de la Braila si paraseste Romania prin punctul de frontiera Predeal.
1916-03-01 Panait Istrati ajunge in Elvetia, se stabileste in localitatea Leysin-Village, unde se intretine lucrand ca zugrav si invata limba franceza.
1917 Panait Istrati, pentru a se intretine, lucreaza ca servitor si muncitor la terasamente.
1918 Panait Istrati este angajat ca lucrator la Uzina de munitii Piccard Pictet din Geneva.
1918 Panait Istrati lucreaza ca tractorist la Valois.
1919 Panait Istrati este internat la Sanatoriul Sylvana-sur-Lausanne, unde il cunoaste pe Josue Jehouda, care ii recomanda opera lui Romain Rolland.
1920 Moare mama sa, Joita Istrati.
1920 Panait Istrati publica patru articole in limba franceza in ziarul La Feuille.
1920 Panait Istrati se stabileste la Nisa.
Maturitate
1921-01-03 Singur, fara bani si fara speranta vreunei schimbari importante in viata sa, Panait Istrati incearca sa se sinucida in gradina Albert I din Nisa, la picioarele monumentului Victoriei. A fost salvat, iar in buzunar i s-a gasit o scrisoare netrimisa, adresata lui Romain Rolland, cu care va lega o prietenie care va dura pana la sfarsitul vietii. Acesta ii raspunde imediat incurajandu-l sa urmeze cariera sa de scriitor. Corespondenta asidua cu Romain Rolland, il face mai increzator pe Panait Istrati si la insistentele acestuia isi redacteaza, in limba franceza, primele povestiri.
1921-01-04 Panait Istrati este internat la Spitalul Saint Roch, unde se reface fizic dupa tentativa esuata de sinucidere.
1922 Sub indrumarea lui Romain Rolland, Panait Istrati isi redacteaza, in limba franceza, primele povestiri: Oncle Anghel, Sotir, Kir Nicolas, Stavro, Kyra Kyralina.
1922 Divorteaza de sotia sa, Jeaneta Gheorghiu.
1923 La Paris, scriitorul Panait Istrati este contactat de Editions Rieder.
1923-08-15 Apare Povestirea Chira Chiralina, cu o prefata semnata chiar de Romain Rolland. Romain Rolland spunea despre Panait Istrati ca "ceea ce i-a lipsit mai mult, a fost o metoda de munca. Daca s-ar fi supus cerintelor unei discipline, ar fi putut crea o opera grandioasa, de vreme ce a fost strabatuta de scinteieri de geniu. Dar, nascut boem, a ramas toata viata astfel, in cuget si in simtire. N-a tradat pe nimeni. Pe nedrept, i s-a lipit o eticheta, obligindu-ne a-l vedea numai sub un singur aspect."
1924 Intr-un interviu aparut in Ziarul Rampa, Nicolae Iorga avea sa declare despre Panait Istrati , opunandu-se cu vehementa pentru incurajarea activitatii artistice a braileanului : "Opera lui Panait Istrati ne arata elocvent ca avem de-a face cu un hamal din portul Brailei. D-nul Panait Istrati mi-a trimis Chira Chiralina , cu dedicatie. Am incercat sa o citesc, dar am fost nevoit sa arunc cartea imediat; asemenea lucruri nu se pot citi. [...] Eu nu-i gasesc absolut nicio calitate. Am spus: avem de a face cu un hamal din portul dunarean".
1924 Panait Istrati scrie Cosma.
1924 Apare Chira Chiralina de Panait Istrati.
1924 Scriitorul Panait Istrati se stabileste la Masevaux.
1924 Panait Istrati colaboreaza la publicatiile Adevarul Literar si la Omul liber.
1925 Panait Istrati publica articole in ziarele Clarte si Europe.
1925 Panait Istrati revine in tara unde tipareste volumele: "Trecut si Viitor" si "Mos Anghel"
1925 Panait Istrati intreprinde un turneu.
1925 Supravegheat de Siguranta, Panait Istrati denunta autoritatile romane in Paris-Soir si Le Quotidien, la mitingul Ligii pentru Drepturile Omului si la cel cotnra Teroarei Albe in Balcani.
1925 Apare romanul Codin de Panait Istrati.
1926 La Nisa, Panait Istrati scrie Domnitza de Snagov.
1926 La Nouvelle Revue Francaise tipareste "Une nuit dans les marais" de Panait Istrati.
1926 Panait Istrati conferentiaza, la Geneva, despre rolul artelor si stiintelor.
1926 Divorteaza de a doua sotie, Arma.
1926 Se casatoreste, pentru a treia oara, cu elvetianca Marie-Louise Baud-Bovy (Bilili)
1926 La Menton scrie povestirile Stefan al nostru si Nerrantsoula.
1926 La Paris, Panait Istrati ia cuvantul la mitingul antifascist L'Italie aux fers.
1927 Panait Istrati termina de scris romanul Mikhail.
1927 Panait Istrati participa la banchetul literar Les estrangers a Paris.
1927 Panait Istrati participa la congresul P.E.N. Club din Bruxelles.
1927 Panait Istrati publica povestirea "Isaac, le tresseur de fil de fer" in Revue Europeenne.
1927 Presa elogiaza La Familie Perlmutter, scrisa de Panait Istrati in colaborare cu Jehouda.
1927 I se tiparesc interviuri in Les Nouvelles Litteraires.
1927 Panait Istrati viziteaza Moscova si Kiev-ul, unde asista la turnarea filmului dupa povestirea Chira Chiralina.
1927 In Rusia il intilneste pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis, care-l va mentiona mai tirziu in romanul sau Zorba Grecul.
1927-10-15 Panait Istrati participa la aniversarea Revolutiei din 1917. Panait Istrati isi afirma crezul politic: "Aparitia bolsevismului ma subjuga prin fermitatea, precizia si curajul sau. Am aderat de indata, a doua zi dupa revolutia din octombrie, fara sa tin seama ca ma aflam atunci in Elvetia si ca acest gets putea sa ma coste scump".
1928 Panait Istrati publica la Paris romanul "Les Chardons du Baragan", tradus in limba romana ca "Ciulinii Baraganului"
1928 Panait Istrati pleaca din U.R.S.S, insotit de sotia sa, Marie-Louise Baud-Bovy si de celebrul scriitor Nikos Kazantzakis, in Grecia, pentru a reveni in patria bolsevismului, de aceasta data fiind hotarat sa-si petreaca restul vietii acolo.
1928 Apare romanul autobiografic Les ricits d'Adrien Zograffi (Povestile lui Adrian Zograffi) de Panait Istrati
1929 Panait Istrati se trateaza la Nisa de tuberculoza.
1929-02-15 Panait Istrati soseste la Paris.
1929-04-29 Panait Istrati publica "Vers l'autre flamme. Confession pour vaincus. Apres 16 mois dans l'U.R.S.S", tradus in limba romana ca "Spovedania unui invins", in care denunta abuzurile regimului comunist din timpul dictaturii lui Stalin. Una din remarcile sale celebre la adresa regimului sovietic si a omletei proverbiale: "Vad ouale sparte, dar unde este omleta?". Publicarea cartii va provoca izolarea scriitorului, acesta fiind abandonat de prietenii sai de ideologie socialista ; unii din prietenii sai comunisti considerindu-l fascist.
Ultimii ani
1930 Panait Istrati pleaca in Egipt. Expulzat din Alexandria, inchis la Trieste, Panait Istrati este eliberat gratie interventiei consului francez.
1930 Panait Istrati se reintoarce in Franta si este primit cu o campanie a presei de stanga care il acuza de tradare.
1930 - 1934 Corespondenta dintre Romain Rolland si Panait Istrati este intrerupta.
1930 Se reintoarce la Braila, unde este supus agresiunilor autoritatilor romanesti. Bolnav, cu o situatie materiala precara, este obiectul unei manifestatii fasciste impotriva "comunistului Panait Istrati".
1932-04-01 Panait Istrati se casatoreste cu Margareta Izesco.
1933 Publica eseul Omul care nu adera la nimic in care se contureaza atitudinea sa in privinta independentei. Simte nevoia sa fie sincer cu el insusi si sa se numeasca drept acel Istrati care nu adera la nimic. Si tocmai aceasta sinceritate ii va atrage vehemente contestari.
1933 Panait Istrati si cea de a patra sa sotie, Margareta Izesco, se stabilesc la Bucuresti, sperand ca-si va reface viata.
1934 Panait Istrati reia corespondenta cu Panait Istrati.
1935 Editura Rieder isi declara falimentul si inceteaza plata drepturilor de autor.
1935 Panait Istrati este nevoit sa se angajeze ca redactor la o editura romaneasca.
Sfarsitul
1935-04-16 Izolat, singur si bolnav de tuberculoza,moare la Sanatoriul Filaret, uitat de colegi dar si de putinii prieteni. Este inmormantat, alaturi de mama sa, la cimitirul Bellu, fara insa de a beneficia de vreo slujba religioasa. Francezii au recunoscut cu onestitate ca Panait Istrati este "scriitor roman de expresie franceza" si l-au asezat printre cei mai originali, editindu-i integral opera la editurile cele mai prestigioase.
